Definiția cu ID-ul 1254766:
Tezaur
MĂRĂCIE s. f. (Prin Transilv.) Cărbune de calitate inferioară; turbă. Cf. DDRF. Accentul necunoscut. – Pl.: ? – Etimologia necunoscută.
MĂRĂCIE s. f. (Prin Transilv.) Cărbune de calitate inferioară; turbă. Cf. DDRF. Accentul necunoscut. – Pl.: ? – Etimologia necunoscută.