Definiția cu ID-ul 1261877:
Tezaur
MĂȚUÍ vb. IV. Tranz. (Regional ; complementul indică animale) A scoate mațele, a curăța de mațe (Mircești-Iași). CV 1 951, nr. 9-10, 46. Ia mățuiește iepurii ceia pînă ne-om odihni. ib. - Prez. ind.: mățuiesc. – Maț + suf. -ui.@