mârțoagă s.f. (zool.; mai ales deprec.) gloabă, <pop. și fam.; deprec.> hodorog, <pop.> cal de dârloagă, dârloagă, mărțână, <reg.> bijoagă, dabilă, dârdală, dârjog, dârlău, deșelătură, drâglă, ghijoagă, ghipcan, hârciog, hoiob, huțupină, jărpan, mânzoc, mârțogariu, meleajă, melegar¹, meliță, pârțotin, raucă, ronghi, scârtoagă, șarlă, talaniță, toroapă, <reg.; deprec. > haram, rosură, <fig.; fam.; deprec.> rablă, <fig.; reg.> ranț, ruptură. La căruță este înhămată o mârțoagă.