2 definiții pentru mângălitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mângălitor sn [At: ALR II, 3386/325 / Pl: ~oare / E: mângăli + -tor] (Reg) Măngălău (1).
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mângălitór, mângălitoáre, s.n. (reg.) bucată de lemn dreptunghiulară, în șanțuri, pentru spălat rufe; măngălău.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mângălitor
mângălitor substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)