2 intrări

O definiție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LOFÁ vb. I. intr. (despre nave) a veni cu prora în vânt. II. tr. a forța o altă navă, din apropiere, să schimbe drumul. (< fr. lofer, engl. loof)

Intrare: lofare
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lofare
  • lofarea
plural
  • lofări
  • lofările
genitiv-dativ singular
  • lofări
  • lofării
plural
  • lofări
  • lofărilor
vocativ singular
plural
Intrare: lofa
verb (VT201)
Surse flexiune: MDN '08
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lofa
  • lofare
  • lofat
  • lofatu‑
  • lofând
  • lofându‑
singular plural
  • lofea
  • lofați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lofez
(să)
  • lofez
  • lofam
  • lofai
  • lofasem
a II-a (tu)
  • lofezi
(să)
  • lofezi
  • lofai
  • lofași
  • lofaseși
a III-a (el, ea)
  • lofea
(să)
  • lofeze
  • lofa
  • lofă
  • lofase
plural I (noi)
  • lofăm
(să)
  • lofăm
  • lofam
  • lofarăm
  • lofaserăm
  • lofasem
a II-a (voi)
  • lofați
(să)
  • lofați
  • lofați
  • lofarăți
  • lofaserăți
  • lofaseți
a III-a (ei, ele)
  • lofea
(să)
  • lofeze
  • lofau
  • lofa
  • lofaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)