LINGURIȚĂ (pl. -țe) sf. 1 🍽 dim. LINGURĂ. Lingură mică (🖼 2906): ~ de cafea, de dulceață ¶ 2 Conținutul unei lingurițe: acum îi dăm o ~ de revent și mîine... o să vedem (VLAH.) ¶ 3 🫀 = LINGUREA 1, 3: mi s’a pus un nod aicea, mă doare la ~ (LUNG.) ¶ 4 ⛪ Linguriță de aur sau de argint, cu coada în chipul crucii, cu care se distribue în biserică sfînta cuminecătură (🖼 2907) ¶ 5 🌿 LINGURIȚA-ZÎNEI, un soiu de ciupercă necomestibilă, de culoare galbenă-roșiatică, cu coada lungă și miezul tare ca iasca; pălăria e concavă, având oarecare asemănare cu găvanul unei linguri; poporul o pune prin staule, unde sînt vaci ca să le ferească de strigoi; numită și „lingura-Maicii-Domnului”, „lingura-Maicii-Preceste”, „lingura-strigoaiei” sau „urechiușă” (Fomes lucidus).