2 intrări

O definiție

Regionalisme / arhaisme

libăz(u)i, libăz(ui)esc, vb. IV (reg.) a certa, a mustra.

Intrare: libăzuit
libăzuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • libăzuit
  • libăzuitul
  • libăzuitu‑
  • libăzui
  • libăzuita
plural
  • libăzuiți
  • libăzuiții
  • libăzuite
  • libăzuitele
genitiv-dativ singular
  • libăzuit
  • libăzuitului
  • libăzuite
  • libăzuitei
plural
  • libăzuiți
  • libăzuiților
  • libăzuite
  • libăzuitelor
vocativ singular
plural
Intrare: libăzui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • libăzui
  • libăzuire
  • libăzuit
  • libăzuitu‑
  • libăzuind
  • libăzuindu‑
singular plural
  • libăzuiește
  • libăzuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • libăzuiesc
(să)
  • libăzuiesc
  • libăzuiam
  • libăzuii
  • libăzuisem
a II-a (tu)
  • libăzuiești
(să)
  • libăzuiești
  • libăzuiai
  • libăzuiși
  • libăzuiseși
a III-a (el, ea)
  • libăzuiește
(să)
  • libăzuiască
  • libăzuia
  • libăzui
  • libăzuise
plural I (noi)
  • libăzuim
(să)
  • libăzuim
  • libăzuiam
  • libăzuirăm
  • libăzuiserăm
  • libăzuisem
a II-a (voi)
  • libăzuiți
(să)
  • libăzuiți
  • libăzuiați
  • libăzuirăți
  • libăzuiserăți
  • libăzuiseți
a III-a (ei, ele)
  • libăzuiesc
(să)
  • libăzuiască
  • libăzuiau
  • libăzui
  • libăzuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)