LAURENȚIU, Dan (pseud. lui Laurențiu Ciobanu) (1937-1998, n. Podu Iloaiei, jud. Iași), poet român. Indiferentă la moda literară, opera lui L. se înscrie în tradiția lirismului orfic, propunând un spațiu sacru, de ceremonii grave, în care sentimentul morții apropie contrariile, armonizându-le („Poziția aștrilor”, „Călătoria de seară”, „Imnuri către amurg”, „Privirea lui Orfeu”, „Mountolive”, „Palatul metafizic”). Critică literară („Eseuri asupra stării de grație”).