LĂCOMI (-mesc) vb. intr. și refl. A pofti cu lăcomie, a se arăta lacom după ceva, a rîvni: să nu lăcomești la nimic, numai la mărgeaua de după măsea (RET.); cine lăcomește nu se pricopsește (ZNN.); lăcomindu-se a cuprinde cu plugul, cu sapa, cît poate mai mult loc (I.-GH.).