jartieră s.f. 1 Accesoriu de îmbrăcăminte, format dintr-o panglică de elastic, care ține ciorapul întins pe picior; (pop.) jartea. ♦ Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzute la un capăt cu un dispozitiv special pentru fixat ciorapii. 2 (ist.) Ordinul Jartierei = ordin de cavaleri, în Anglia, instituit în 1348 de regele Eduard III, ai cărui reprezentanți purtau o jartieră pe genunchiul stîng, ca îndemn ironic pentru a nu comenta nefavorabil o exprimare sau o situație ambiguă. • sil. -ti-e-. pl. -e. /<fr. jarretiere.