IZBELIȘTE sf. 1 Loc, situațiune unde e expus cineva tuturor loviturilor (soartei, etc.): ca lutul de pre lîngă drumuri... în prav și pulbere sdruncinindu-se, cu vînturile se holburește și... în ~ se leapădă (CANT.); aruncat în ~a nenorocirilor (VLAH.) ¶ 2 De ~, a) expus tuturor loviturilor soartei, lăsat în voia întîmplărei, părăsit de tot; b) fără stăpîn: are să rămîie căruța asta de haimana și iepușoarele de ~ (CRG.) [izbi].