opțiuni

O definiție pentru israil

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

Israil (-li), s. m. – (Înv.) Izraelit. – Var. Iz(d)rail, Izrael, Israel. Gr. ’Iσραήλ, în parte prin intermediul sl. Iz(d)rail. Sec. XVI. – Der. israilime, s. f. (înv., poporul lui Israel); israiltean, s. n. (înv., israelit); israelit, s. m., din fr. israélite; israiltenesc, adj. (înv., israelit).

Intrare: israil
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • israil
  • israilul
  • israilu‑
plural
  • israili
  • israilii
genitiv-dativ singular
  • israil
  • israilului
plural
  • israili
  • israililor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)