INSULA DE NORD (NORTH ISLAND [no:θ áilənd]), insulă în Arh. Noua Zeelandă, separată de Insula de Sud prin str. Cook; 114,7 mii km²; 2,55 mil. loc. (1991). Orașe pr.: Auckland, Wellington, Hamilton, Hastings, Gisborne. Relief muntos vulcanic, cu lacuri, gheizere și solfatare. Alt. max.: 2,797 m (vulcanul Ruapehu). Terminată în NV cu pen. Auckland. Parcuri naționale. Descoperită de A.J. Tasman în 1642.

INSULA DE SUD (SOUTH ISLAND [sauθ áilənd]), ceam mai mare insulă a Arh. Noua Zeelandă, despărțită de Insula de Nord prin str. Cook; 153,9 mii km²; 881,5 mii loc. (1991). Orașe pr.: Christchurch, Nelson, Dunedin. Străbătută de Alpii Neozeelandezi, flancați de coline și câmpii. Alt. max.: 3.764 m (vf. Mount Cook). Urme glaciare, lacuri. Parcuri naționale.

LONG ISLAND [loŋ áilənd], insulă situată lângă coasta atlantică a S.U.A., în ESE orașului New York, despărțită de ins. Manhattan prin golful cu același nume și str. East River; 4,5 mii km². Lungime: 190,6 km; lățime max.: 37 km. În V insulei se găsesc cartierele New York-ului, Brooklyn și Queens. Explorată în 1609 de H. Hudson și colonizată de olandezi (1623) și englezi (1640). În aug. 1776, aici a avut loc prima mare confruntare din timpul Războiului pentru Independența Coloniilor Engleze din America de Nord, între trupele conduse de G. Washington și cele ale lui W. Howe.

NORMANDE, Insulele ~ (CHANNEL ISLANDS) [tʃænəl áiləndz], arhipelag format din patru insule (Jersey, Guernsey, Alderney și Sark) și mai multe insulițe, situat în S Mării Mânecii, în largul pen. Cotentin, cu autonomie internă în cadrul Marii Britanii; 194 km². Centrul ad-tiv: Saint Helier (în ins. Jersey). Relief colinar; climat oceanic umed. Culturi legumicole, de flori, cereale. Creșterea animalelor. Pescuit. Turism. Se mai numesc și ins. Anglo-Normande.

PADRE ISLAND, insulă-barieră în partea de S a S.U.A., în SE statului Texas, care separă Laguna Madre de G. Mexic. Se extinde de la N la S pe 182 km lungime și 4,8 km lățime max., între G. Corpus Christi (la N) și localit. Port Isabel, aflată la c. 20 km N de gura de vărsare a fl. Rio Grande (la S). Aici se află plaje întinse, dune de nisip acoperite din loc în loc cu vegetație arenicolă, numeroase specii de păsări. Activitate turistică; pescuit. Descoperită în 1519 de exploratorul spaniol Alonso Alvarez de Piñeda.

RHODE ISLAND [roud áilənd], stat în NE S.U.A., cu ieșire la Oc. Atlantic; 3,14 mii km²; 1,1 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Providence. Cel mai mic stat al S.U.A. Terit. său include și o serie de insule printre care și Rhode island (101 km²) de la care provine numele statului. Metalurgie; constr. de mașini și de instrumente optice; ind. electronică, textilă. Creșterea animalelor (pentru carne și lapte). Legumicultură. Cereale. Pescuit. Colonizată în 1636 de puritanii disidenți din Massachusetts, este prima colonie care-și proclamă independența în 1776, intrând în Uniune în 1790.

RHODE ISLAND [roud áilənd] subst. Rasă de găini creată în S.U.A., cu penajul de culoare roșie (mai rar albă), bună atât pentru producția de carne, cât și pentru cea de ouă.

SHETLAND DE SUD (SOUTH SHETLAND ISLANDS) [sauθ ʃetlənd ailəndz], arh. britanic nelocuit, situat în S Oc. Atlantic, în Teritoriul Antarctic Britanic, între Țara de Foc și Țara Graham, la 150 km N de Pen. Antarctică și 885 km SE de Capul Horn, între 61° și 63° lat. S și între 54° și 63° long. V, extins pe 510 km lungime; 4,7 mii km². Este alcătuit din 11 ins. mari și numeroase insulițe de origine vulcanică. Ins. pr.: Livingston, King George, Deception, Elephant. Relief muntos de origine vulcanică, acoperit în mare parte de zăpezi persistente și ghețari. Alt. max.: 2300 m. Climă subpolară. Bază de pescuit. Descoperit în 1819 de marinarul englez William Smith.

SOUTH ISLAND v. Insula de Sud

SOUTH SHETLAND ISLANDS v. Shetland de Sud.