4 definiții pentru ipsilanti


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Ipsilante m. numele a mai multor Domni fanarioți; 1. (Alexandru), Domnul Munteniei, sub care țara căpătă întocmiri folositoare (școli, spitale) și un codice ce-i poartă numele (1774-1782); 2. (Const.), fiul celui precedent, Domnul Moldovei (1799-1801) și apoi al Munteniei (1802-1806).

Ipsilante (Atanasie Comnen) m. cronicar neo-grec, medicul lui Grigorie Ghica în 1739, mare spătar sub Ștefan Racoviță în 1765 și capuchehaiaua lui Grigorie III Ghica, Domnul Munteniei, în 1769 a scris o Cronică (1453-1789) despre întâmplările după căderea Constantinopolii (1711-1790).

Ipsilante (Alex.) m. general rus, capul Eteriei, intră în Moldova la 1821 și, învins de Turci la Drăgășani, fugi în Ardeal, unde muri în închisoare (1791-1828).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

IPSILANTI, familie de fanarioți. Mai importanți: 1. Alexandru I., domn al Țării Românești (1774-1782, 1796-1797) și al Moldovei (1786-1788). A reorganizat fiscalitatea, administrația și justiția și a promulgat un nou cod de legi, Pravilniceasca condică (1780). 2. Constantin I., domn al Moldovei (1799-1801) și al Țării Românești (1802-1806, 1806-1807, iul.-aug. 1807). Fiul lui I. (1). A urmărit emanciparea de sub dominația Porții Otomane, sprijinind răscoala sârbilor (1804); mazilit în 1806, s-a reîntors cu trupele ruse, dar conflictele interne l-au obligat să se retragă în Rusia (1807). 3. Alexandru I. (1792-1828). Fiul lui I. (2). General în armata rusă; a fost șef suprem al „Eteriei”. În 1821 a trecut în Moldova, apoi în Țara Românească. Dezavuat de țarul Aleksandru I și intrând în conflict cu Tudor Vladimirescu, a pus la cale uciderea acestuia. Înfrânt de turci la Drăgășani (1821), s-a refugiat în Transilvania și apoi la Viena, unde a fost închis (1821-1827).

Intrare: ipsilanti
ipsilanti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.