Definiția cu ID-ul 339005:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTERJÉCȚIE ~i f. lingv. Parte de vorbire neflexibilă care exprimă atitudinea afectivă a vorbitorului sau care imită sunete din realitatea înconjurătoare. [G.-D. interjecției] /<lat. interjectio, ~onis, fr. interjection