O definiție pentru indit
Enciclopedice
indit, indite s. n. Pânză albă de in cu care se acoperă pristolul (masa din altar). Este legată de jur împrejur cu un șnur, apărând astfel în fiecare colț semnul crucii. [Var.: indition s. n.] – Din gr. indition.
Intrare: indit
indit substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)