Definiția cu ID-ul 498934:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

híbă (híbe), s. f. – (Trans.) Cusur, defect. Mag. hiba (DAR). – Der. hibaș, adj. (defectuos). Din aceeași familie face parte hie, s. f. (lipsă, nevoie), din mag. hi.