hemiolă 1. În teoria greacă*, interval* ce conține o unitate de aprox. un sfert de ton sau diesis* plus jumătatea sa: 1/4 + 1/8 = 3/8. Acest termen a dat numele uneia dintre cele trei nuanțe (χροαί, chroai) ale genului (II) cromatic*. 2. Transformarea unei pulsații ternare* într-una binară* și invers; inserarea în măsuri* de sens contrar a unei pulsații ritmice binare sau ternare*. H. frânează scurgerea regulată a accentelor (III, 1) metrice, pregătind, de obicei, sfârșitul părții* sau al secțiunii (ca în courantă*). Motivele* ritmico-melodice „rotative”, frecvente în muzica mai nouă, se bazează pe același principiu. V. battuta; furiant.