HEDGING s. f.^[1] (fin.) operație prin care un importator sau o bancă se angajează, pe de o parte, să plătească o sumă în valută la un anumit termen, iar pe de alta, se împrumută cu aceeași sumă în valută, având același termen de rambursare. (< engl. hedging)

HEDGING [hédʒiŋ] (cuv. engl.) subst. Operațiuni bursiere la termen, numite operațiuni de acoperire, prin care cel ce le realizează dorește să-și conserve valoarea activelor și să se protejeze contra eventualelor pierderi care ar rezulta din fluctuațiile cursului activelor financiare (acțiuni, obligațiuni, bonuri de tezaur, valute etc.) și ale prețurilor mărfurilor tranzacționate la bursa de mărfuri.