gujdít, -ă, gujdiți, -te, (gujbit, gujbat, cujdit, cujbit, cujbat), adj. (reg.) Cocoșat, adus de spate; gârb, îmbulzât. – Din gujdi.

gujdit, -ă, gujdiți, -te, (gujbit, cujdit), adj. – (reg.) Cocoșat, adus de spate; gârb. – Din gujbă „lemn încovoiat” + suf. -it.

gujdit, -ă, (cujdit), adj. – Cocoșat, adus de spate; gârb: „Și cei bătrâni să gujdesc” (ALR 1969: 111). – Din gujbă „lemn încovoiat” + -it.