O definiție pentru giuvan
Etimologice
giuvan (-ni), s. m. – Amant homosexual. It. giovane „tînăr”, prin intermediul tc. Sec. XVII, înv. Apare numai cu referire la obiceiurile turcești; nu pare a fi avut circulație reală în rom. După Bogrea, Dacor., IV, 818, din per. ğewan, ğüwan.
Intrare: giuvan
giuvan substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)