furișor sm [At: MARIAN, INS. 195 / Pl: ~i / E: fur + -ișor] (Ent) 1 Specie de viespe Si: (reg) furicel (2), (Trs) furieș, (Buc) lene, țiboacă, țibocuță, viespe mâțițică (Pompilus viaticus). 2 (Buc) Viespe (Vespa vulgaris). 3 (Reg) Bărzăun (Bombus terrestris).

FURIȘOR sm. 🐙 Un fel de viespe mică, negricioasă, care-și face cuibul pe drumuri și pe cărări (Pompilus viaticus) (🖼 2248) [fur].

furișor, furișori, s.m. (reg.) 1. specie de viespe; țiboacă, țibocuță. 2. specie de bărzăun.

furișór, furișori, (furișel), s.m. Specie de viespi (Vespa vulgaris). – Din fur + suf. -ișor (MDA).

furișor, furișori, (furișel), s.m. – Specie de viespi (Vespa vulgaris). – Din fur + suf. -ișor (MDA).

furișor, -i, (furișel), s.m. – Specie de viespi (Vespa vulgaris). – Fur + -ișor.