2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

frânturi vt [At: CDDE. nr. 648 / Pzi: ~resc / E: frântură] (Ban) A frământa (1).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

frânturí, frânturésc, vb. IV (reg.) a frământa.

Intrare: frânturit
frânturit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frânturit
  • frânturitul
  • frânturitu‑
  • frânturi
  • frânturita
plural
  • frânturiți
  • frânturiții
  • frânturite
  • frânturitele
genitiv-dativ singular
  • frânturit
  • frânturitului
  • frânturite
  • frânturitei
plural
  • frânturiți
  • frânturiților
  • frânturite
  • frânturitelor
vocativ singular
plural
Intrare: frânturi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • frânturi
  • frânturire
  • frânturit
  • frânturitu‑
  • frânturind
  • frânturindu‑
singular plural
  • frânturește
  • frânturiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • frânturesc
(să)
  • frânturesc
  • frântuream
  • frânturii
  • frânturisem
a II-a (tu)
  • frânturești
(să)
  • frânturești
  • frântureai
  • frânturiși
  • frânturiseși
a III-a (el, ea)
  • frânturește
(să)
  • frânturească
  • frânturea
  • frânturi
  • frânturise
plural I (noi)
  • frânturim
(să)
  • frânturim
  • frântuream
  • frânturirăm
  • frânturiserăm
  • frânturisem
a II-a (voi)
  • frânturiți
(să)
  • frânturiți
  • frântureați
  • frânturirăți
  • frânturiserăți
  • frânturiseți
a III-a (ei, ele)
  • frânturesc
(să)
  • frânturească
  • frântureau
  • frânturi
  • frânturiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)