2 definiții pentru fonotip


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FONOTÍP s. n. aparat care transformă sunetele în semne grafice. (< engl. phonotype)

fonotíp s. n. 1973 (tehn.) Aparat care transformă sunetele în semne grafice v. telescriptor [și phonotíp] (din engl. phonotype)

Intrare: fonotip
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fonotip
  • fonotipul
  • fonotipu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • fonotip
  • fonotipului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)