fleaura sf vz fleură

fleură sf [At: REV. CRIT. III, 154 / V: ~eau~ / Pl: ~re / E: ns cf săs Flünne, „spărtură”] (Trs) 1 Gaură. 2 Fleancă (1). 3 Palavragiu. 4 Limbut.

❍FLEAR adj. Olten. CIAUȘ. 1 Vorbăreț, flecar ¶ 2 Glumeț VÎRC. [comp. FLEAURĂ].

❍FLEAURĂ 👉 FLEURĂ.

FLEURĂ, FLEAURĂ sf. iron. Trans. BUD. PAP. 1 Gură, bot: tacă-ți fleura! ¶ 2 Gură spartă, gură flecară [comp. FLEAR(Ă) și rut. fljávora „femeie care spune vorbe necuviincioase”].

fleură, fleuri, s.f. (reg.) 1. gaură, cavitate. 2. gură, fleoancă. 3. gură-rea, gură-spartă, palavragiu.