farmacovigilență s.f. (med.) Disciplină medicală din cadrul unor centre naționale și internaționale, care își propune să atragă atenția asupra efectelor nocive ale medicamentelor (luate în exces) asupra organismului, prin înregistrarea și evaluarea sistematică a reacțiilor indezirabile observate la pacienți, în relație cu orice medicament, survenite în condiții normale de utilizare în scop terapeutic, diagnostic sau profilactic. • / farmaco- + vigilență, după fr. pharmacovigilance; cf. gr. φάρμακον „leac, remediu”, lat. vigilantĭa, -ae „vigilență”.