fărâmit², ~ă a [At: DA / V: ~răm~, ~rim~ / Pl: ~iți, ~e / E: fărâmi] (Pop; rar) 1-2 Fărâmat² (1-2).

fărâmit¹ sn [At: DA / V: ~răm~ / Pl: ~uri / E: fărâmi] (Pop; rar) 1-3 Fărâmare (1-3).

fărămit², ~ă a vz fărâmit² corectat(ă)

fărămit¹ sn vz fărâmit¹

fărimit, ~ă a vz fărâmit²

FĂRÎMIT adj. p. FĂRÎMI: Și ducea, văzînd cu ochii, viața-i ~ă ’n clipe VLAH..

fărâmit, -ă, adj. (înv.) fărâmat.