2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fărâmit1 sn [At: DA / V: ~răm~ / Pl: ~uri / E: fărâmi] (Pop; rar) 1-3 Fărâmare (1-3).

fărâmit2, ~ă a [At: DA / V: ~răm~, ~rim~ / Pl: ~iți, ~e / E: fărâmi] (Pop; rar) 1-2 Fărâmat2 (1-2).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

fărâmít, -ă, adj. (înv.) fărâmat.

Intrare: fărâmit (adj.)
fărâmit (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărâmit
  • fărâmitul
  • fărâmi
  • fărâmita
plural
  • fărâmiți
  • fărâmiții
  • fărâmite
  • fărâmitele
genitiv-dativ singular
  • fărâmit
  • fărâmitului
  • fărâmite
  • fărâmitei
plural
  • fărâmiți
  • fărâmiților
  • fărâmite
  • fărâmitelor
vocativ singular
plural
fărămit (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărămit
  • fărămitul
  • fărămi
  • fărămita
plural
  • fărămiți
  • fărămiții
  • fărămite
  • fărămitele
genitiv-dativ singular
  • fărămit
  • fărămitului
  • fărămite
  • fărămitei
plural
  • fărămiți
  • fărămiților
  • fărămite
  • fărămitelor
vocativ singular
plural
Intrare: fărâmit (s.n.)
fărâmit (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărâmit
  • fărâmitul
plural
  • fărâmituri
  • fărâmiturile
genitiv-dativ singular
  • fărâmit
  • fărâmitului
plural
  • fărâmituri
  • fărâmiturilor
vocativ singular
plural
fărămit (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărămit
  • fărămitul
plural
  • fărămituri
  • fărămiturile
genitiv-dativ singular
  • fărămit
  • fărămitului
plural
  • fărămituri
  • fărămiturilor
vocativ singular
plural