Definiția cu ID-ul 1094279:

făcător, ~oare [At: COD. VOR. 114/9 / V: (îrg) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: face + -ător] 1-2 smf, a (Înv; astăzi rar sau irn) (Persoană) care creează (1). 3-4 smf, a (Înv; astăzi rar sau irn) (Persoană) care realizează ceva. 5-6 smf, a (Înv; astăzi rar sau irn) (Persoană) care execută ceva. 7-8 smf, a (Înv; astăzi rar sau irn) (Persoană) care construiește (1) ceva. 9-10 smf, a (Înv; astăzi rar sau irn) (Persoană) care prepară ceva. 11-12 smf, a (Înv; astăzi rar sau irn) (Persoană) care îndeplinește ceva. 13-14 smf, a (Astăzi rar sau irn) (Persoană) care săvârșește ceva. 15 smf (Îc) ~-de-bine (Înv ~iu-bine) Binefăcător. 16 smf (Îc) ~-de-rele (Înv ~-rău, ~-de-rău) Răufăcător. 17 sm (Înv; îc) ~iu-fără-Ieage Persoană care comite nedreptăți grave. 18 sm (Înv; îc) ~iu-trufă Trufaș. 19 smf (Înv; îc) Preacurvie-~(iu) Desfrânat. 20 sm (Îvp; îc) ~(iu)-de-minuni Taumaturg. 21 a (Pop; d. obiecte de cult, mai ales d. icoane; îla) ~de minuni Prin care se manifestă voința divină. 22 a (Pop; d. obiecte de cult, mai ales d. icoane; îal) Care vindecă în mod miraculos. 23 a (Fig; îal) Care face lucruri extraordinare. 24 sm (Înv; îc) ~-de-pace Pacificator. 25 a (Înv; nob) Roditor. 26 sm (Înv; nob) Poet.