Definiția cu ID-ul 765247:


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

exultáție [x pron. gz] (-ți-e) s. f., art. exultáția (-ți-a), g.-d. art. exultáției; pl. exultáții, art. exultáțiile (-ți-i-)