O definiție pentru evidențiator
Ortografice DOOM
+evidențiator (desp. -ți-a-) s. n., pl. evidențiatoare
Intrare: evidențiator
evidențiator substantiv neutru
- silabație: -ți-a-tor
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |