O definiție pentru epistrof
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
epistrof s. n. Semn vocalic coborâtor în muzica bisericească psaltică, semn care coboară cu o treaptă de la sunetul anterior (secundă în muzica liniară). – Din gr. epistrofos.
Intrare: epistrof
epistrof substantiv neutru
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)