3 definiții pentru endorfină

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

endorfínă s. f. (biol.) ◊ „Aproape concomitent, oameni de știință din München (R.F.G.), Palo Alto (S.U.A.) și Aberdeen (Marea Britanie) au izolat din creierul șobolanilor și porcilor un număr de substanțe analgezice, denumite endorfine. Sc. 19 X 77 p. 5. ◊ Dr. G. își consacră aproape în exclusivitate lucrările endorfinelor și enkefalinelor.” Sc. 19 I 78 p. 5; v; și 22 XII 79 p. 5, R.l. 16 XII 81 p. 6 (din fr. endorphine; DTN 1977)

béta-endorfínă s. f. 1976 (med.) Tip de hormon cerebral v. protidic, supermorfină [și betta-andorfină] //din beta + endorfină//

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+endorfi s. f., g.-d. art. endorfinei; pl. endorfine

Intrare: endorfină
endorfină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • endorfi
  • endorfina
plural
  • endorfine
  • endorfinele
genitiv-dativ singular
  • endorfine
  • endorfinei
plural
  • endorfine
  • endorfinelor
vocativ singular
plural