O definiție pentru emetiral


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EMETIRÁL s. (FARM.) proclorperazină.

Intrare: emetiral
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emetiral
  • emetiralul
  • emetiralu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • emetiral
  • emetiralului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)