O definiție pentru ecceitate
Enciclopedice
HECCEITÁTE (HAECCEITATE, ECCEITATE) subst. (FILOZ.) Termen al filozofiei scolastice creat de Duns Scottus pentru a desemna proprietatea formală a unei persoane (sau a unui obiect), care o distinge de orice altă persoană (sau obiect) și o face să fie ea însăși, perfect individualizată.
Intrare: ecceitate
ecceitate substantiv feminin
| substantiv feminin (F117) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||