dríglu, drigle, s.n. (reg.) Vergea de fier (cu un capăt ascuțit, iar în celălalt capăt are o lopățică), folosită la curățarea găurilor de mină; gratișcă. – Din sl. drugati „a tremura” (DER).

driglu, drigle, s.n. – (reg.) Vergea de fier cu un capăt ascuțit, iar în celălalt un fel de lopățică, folosit la curățarea găurilor de mină; gratișcă (Șainelic, 1986). – Din sl. drugati „a tremura” (DER).

driglu, drigle, s.n. – Vergea de fier cu un capăt ascuțit, iar în celălalt un fel de lopățică, folosit la curățarea găurilor de mină; gratișcă (Șainelic 1986). – Din sl. drugati „a tremura” (DER).