Definiția cu ID-ul 674073:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

doĭ (m.) dóŭă (f. și n.) num. (lat. dui [= duo], duae, vgr. dýo, scr. dua, dva, vsl. dvoĭ, got. tvai; it. due, pv. dui, fr. deux, sp. dos, pg. dois. Gen a doĭ, a doŭă, lat. a doĭ, a doŭă, dat. la doĭ, la doŭă). Număr îndoit al luĭ una. Al doilea: regimentu doĭ, anu doĭ (saŭ al doilea) după Hristos. Cu s.f. nu se zice clasa doĭ cu numaĭ a doŭa. Dar s’ar putea zice într’o mină, de ex. galeria doĭ (adică număru doĭ). Pe la doŭă, pe la ceasu al doilea. S.m. Cifra doĭ, nota doĭ: profesoru a pus acestuĭ elev un doĭ, doĭ doĭ saŭ doĭ de doĭ.