Definiția cu ID-ul 444487:
Etimologice
diastimă (diastime), s. f. – Spațiu, interval, răstimp. – Mr. dhiastimă. Gr. διάστημα (Tiktin; Gáldi 170). Sec. XVIII, rareori popular în Mold.
diastimă (diastime), s. f. – Spațiu, interval, răstimp. – Mr. dhiastimă. Gr. διάστημα (Tiktin; Gáldi 170). Sec. XVIII, rareori popular în Mold.