2 intrări
5 definiții
Explicative DEX
DIARIST s. m. cel care își notează întâmplările zilnice. (< it. diarista)
diarist s. m. Persoană care își notează într-un caiet întâmplările de zi cu zi ◊ „[Lovinescu] nu are conștiința unui diarist [...] nu crede în valoarea estetică a jurnalului intim.” Lit. 16 VII 93 p. 3. ◊ „Din Franța, diaristul [P. Comarnescu] trece în Italia și aici descoperă marea pictură. Stilul jurnalului devine telegrafic.” Lit. 2022/94 p. 5. ◊ „Iorga, Lovinescu [...] și atâția alți interesanți diariști sau memorialiști români.” ◊ Rev. 22 49/95 p. 15. ◊ „Diaristul a început prin a-și evoca [...] matricea spirituală.” R.lit. 7/96 p. 1; v. și Lit. 6/94 p. 3 (termen des folosit de criticul Eugen Simion; v. Al. Niculescu în Ap. 8/95 p. 15; din it. diarista; cf. fr. diariste – v. Le Monde 13 I 96 p. 4)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
diarist, -ă adj. Propriu unui jurnal (intim) ◊ „Precipitarea scriiturii diariste.” ◊ Rev. 22 49/95 p. 15 (din s. m. diarist)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
diarist (desp. di-a-) s. m., pl. diariști
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*diarist (di-a-) s. m., pl. diariști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
- silabație: di-a-rist
| adjectiv (A6) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
- silabație: di-a-rist
| substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
diarist, diaristăadjectiv
- 1. Propriu unui jurnal (intim). DCR2
- Precipitarea scriiturii diariste. Rev. 22 49/95 p. 15. DCR2
-
etimologie:
- diarist DCR2
diarist, diariștisubstantiv masculin diaristă, diaristesubstantiv feminin
- 1. Persoană care își notează întâmplările zilnice. MDN '00 DCR2
- [Lovinescu] nu are conștiința unui diarist [...] nu crede în valoarea estetică a jurnalului intim. Lit. 16 VII 93 p. 3. DCR2
- Din Franța, diaristul [P. Comarnescu] trece în Italia și aici descoperă marea pictură. Stilul jurnalului devine telegrafic. Lit. 2022/94 p. 5. DCR2
- Iorga, Lovinescu [...] și atâția alți interesanți diariști sau memorialiști români. Rev. 22 49/95 p. 15. DCR2
- Diaristul a început prin a-și evoca [...] matricea spirituală. R.lit. 7/96 p. 1; v. și Lit. 6/94 p. 3. DCR2
-
etimologie:
- diarista MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.