desciorchinător s. m. (tehn.) Aparat care preia ciorchinele strugurelui ◊ „Strugurii sunt luați în primire de cele două macarale automate și duși la zdrobitor. Din zdrobitor mustuiala cade în cupa unui cântar, de aici la desciorchinător și mai departe.” Cont. 20 I 61 p. 2 (din des- + ciorchine + -tor; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 136)