O definiție pentru descălicătură

descălicătúră f. pl. ĭ. Acțiunea saŭ modu de a descălica. Timpu cînd s’a descălicat. – Vest. descălec-.

Intrare: descălicătură
descălicătură
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular descălicătu descălicătura
plural descălicături descălicăturile
genitiv-dativ singular descălicături descălicăturii
plural descălicături descălicăturilor
vocativ singular
plural