2 intrări

O definiție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECRUSTÁ vb. tr. a înlătura o crustă, un strat de natură chimică depusă pe pereții unui recipient. (după fr. décroûter)

Intrare: decrustare
decrustare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decrustare
  • decrustarea
plural
  • decrustări
  • decrustările
genitiv-dativ singular
  • decrustări
  • decrustării
plural
  • decrustări
  • decrustărilor
vocativ singular
plural
Intrare: decrusta
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decrusta
  • decrustare
  • decrustat
  • decrustatu‑
  • decrustând
  • decrustându‑
singular plural
  • decrustea
  • decrustați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decrustez
(să)
  • decrustez
  • decrustam
  • decrustai
  • decrustasem
a II-a (tu)
  • decrustezi
(să)
  • decrustezi
  • decrustai
  • decrustași
  • decrustaseși
a III-a (el, ea)
  • decrustea
(să)
  • decrusteze
  • decrusta
  • decrustă
  • decrustase
plural I (noi)
  • decrustăm
(să)
  • decrustăm
  • decrustam
  • decrustarăm
  • decrustaserăm
  • decrustasem
a II-a (voi)
  • decrustați
(să)
  • decrustați
  • decrustați
  • decrustarăți
  • decrustaserăți
  • decrustaseți
a III-a (ei, ele)
  • decrustea
(să)
  • decrusteze
  • decrustau
  • decrusta
  • decrustaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)