2 definiții pentru deconstructor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECONSTRÚCTOR s. m. cel care contribuie la distrugerea a ceva deja edificat. (< de1- + constructor)
deconstrúctor s. m. Persoană care contribuie la distrugerea a ceva deja edificat ◊ „Sunt deconstructori ai culturii românești: Ion Brad, Suzana Gâdea, D.R. Popescu etc.” R.lit. 34/95 p. 11 (din de- + constructor)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: deconstructor
deconstructor substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)