Definiția cu ID-ul 443969:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

darabánă (darabáne), s. f. – Tobă. – Var. daraban, baraban, baraban(c)ă, barabanci. Tc. dareban „bătaie de tobă”, din (arab.) darb „lovitură” (Scriban; REW 8825; Moldovan 424); cf. ceh., pol., rut. taraban „tobă”, rus. baraban „tobă”, al cărui fonetism explică var.Der. dărăbuș, s. m. (băț de tobă); darabangiu, s. m. (persoană care bate la tobă).