2 definiții pentru cusurgie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cusurgiu, ~ie smf, a [At: PAS, L. I 92 / Pl: ~gii / E: cusur + -giu] (Fam) 1-2 (Persoană) înclinată să găsească cusururi (9-11) la orice. 3-4 (Persoană) care are chef de ceartă.

CUSURGÍU, -ÍE, cusurgii, s. m. și f., adj. (Fam.) (Persoană) înclinată să găsească cusururi (1) la orice; (persoană) care are chef de ceartă. – Cusur + suf. -giu.

Intrare: cusurgie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cusurgie
  • cusurgia
plural
  • cusurgii
  • cusurgiile
genitiv-dativ singular
  • cusurgii
  • cusurgiei
plural
  • cusurgii
  • cusurgiilor
vocativ singular
  • cusurgie
  • cusurgio
plural
  • cusurgiilor

cusurgiu, -e cusurgie

  • 1. (și) adjectival (Persoană) înclinată să găsească cusururi la orice; (persoană) care are chef de ceartă.
    surse: DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Cusur + sufix -giu.
    surse: DEX '98 DEX '09