2 definiții pentru curmător

Explicative DEX

curmător, ~oare [At: CONACHI, P. 85 / Pl: ~i, ~oare / E: curma1 + -tor] (Reg) 1 a Gâtuitor. 2 a Decisiv. 3 sn Ferăstrău de pădure.

CURMĂTOR, -OARE, curmători, -oare, adj. (Învechit) Care curmă, care întrerupe. Leșine necontenite și de viață curmătoare. CONACHI, P. 85.

Intrare: curmător
curmător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curmător
  • curmătorul
  • curmătoare
  • curmătoarea
plural
  • curmători
  • curmătorii
  • curmătoare
  • curmătoarele
genitiv-dativ singular
  • curmător
  • curmătorului
  • curmătoare
  • curmătoarei
plural
  • curmători
  • curmătorilor
  • curmătoare
  • curmătoarelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

curmător, curmătoareadjectiv

  • 1. învechit Care curmă, care întrerupe. DLRLC
    • format_quote Leșine necontenite și de viață curmătoare. CONACHI, P. 85. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.