CREIȚAR, creițari, s. m. (Înv.) Monedă mică de aramă, în uz în Transilvania și Bucovina înainte de primul război mondial, și valorificînd a sută parte dintr-un fiorin; p. ext. ban, gologan (de valoare neînsemnată). [Pr.: crei-. – Var.: crăițar, crițar s. m.] – Magh. krajcar (< germ.).