2 definiții pentru crack
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CRACK CRAC/ s. n. 1. tip de drog. 2. băutură ieftină. (< fr., it. crack)
crack s. (americanism) ♦ 1. Tip de drog ◊ „Vameșii australieni au descoperit la Sydney prima cantitate de «crack» identificată până acum în Australia. Este vorba de un drog extrem de periculos, derivat din cocaină [...]” I.B. 4 IX 86 p. 4. ◊ „De ani de zile investigatorii semnalează permanenta înmulțire a «gang»-urilor înarmate care și-au ales sediul la Washington, organizații criminale bine introduse pe piața drogurilor, mai ales a cocainei și crack-ului.” Fl. 14 IV 89 p. 21. ♦ 2. Tip de băutură ieftină ◊ „«Oxidații» se întâlnesc la localuri [...] să asculte muzică «supărată» [...] să bea «cocârț» (amestec de băuturi alcoolice ieftine) sau «crack» (jumătate bere, jumătate alcool), să se «caftească» cu caraliii.” ◊ „22” 35/94 p. 9 [pron. crec] (cf. fr., it. crack; MNC 1986, PN 1985)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |