Definiția cu ID-ul 949956:


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

crâng, crânguri, s.n. – 1. Manivelă (la tocilă; la fântâna cu roată; la vârtelniță). 2. Piesă la moară (Budești, Vad, Bârsana). 3. Cuier de lemn de brad, cu crengi (Giulești, Oncești, Petrova) (ALRRM, 1973: 541). 4. Partea superioară a mecanismului pe care olarii confecționau obiecte de ceramică (I. Pop, 1970). – Din sl. krongǔ „roată, cerc, îngrăditură, țarc” < germ. hrinc, germ. Ring „inel” (Cihac, Conev, cf. DER; Scriban, Șăineanu, DEX).