O definiție pentru cosmocentrism


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cosmocentrísm s. n.

Intrare: cosmocentrism
cosmocentrism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cosmocentrism
  • cosmocentrismul
  • cosmocentrismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cosmocentrism
  • cosmocentrismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)