3 definiții pentru coricov
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
coricóv, ~ă sf, a [At: PANȚU, PL.2 / V: ~oávă sf / Pl: ~i, ~oáve / E: ns cf corcos] 1-2 (Măr) sălbatic.
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
corícov (-va), adj. – (Măr) pădureț. Origine incertă. Din sl. gorŭkŭ „amar” (DAR) sau din sb. gorak „amar” (Scriban); însă fonetismul nu este clar. Mai curînd, în legătură cu rădăcina expresivă corc-.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
corícov, -ă, corícovi, -e, adj. (reg.; despre meri și mere) pădureț, sălbatic.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: coricov
coricov adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)